strecurat

Etimologie

Din verbul a strecura.

Definiții

1. strecurare.

Declinare

Definiții

1. care s-a purificat, s-a limpezit, s-a omogenizat în urma trecerii printr-o strecurătoare.

Etimologie

Din strecura.

Definiții

1. forma de participiu trecut pentru strecura.

Etimologie

Probabil din s- + verbul a trece (după a spânzura, a vântura etc.).

Definiții

1. (v.tranz.) a trece un lichid printr-o strecurătoare, printr-o sită, printr-o țesătură pentru a-l separa de părticelele solide sau de corpuri străine și pentru a-l limpezi, a-l face omogen.
2. (v.refl.) (despre lichide) a curge (câte puțin) printr-o crăpătură, printr-un loc îngust; a picura, a se prelinge.
3. (v.refl. tranz.) a pătrunde sau a face să pătrundă printr-un desiș, printr-un loc strâmt, greu accesibil.
4. (v.refl.) a intra, a ieși sau a se deplasa, a trece pe furiș, fără să facă zgomot și fără să fie observat; a se furișa.
5. (v.tranz.) a așeza undeva un lucru ori a introduce undeva pe cineva sau ceva cu mișcări ușoare, pe nesimțite.
6. (v.tranz.) (fig.) a spune cuiva ceva în mod discret sau în treacăt.
7. (v.refl.) a se infiltra în mijlocul unui grup (omogen) de oameni, având grijă să nu fie observat.
8. (v.refl.) a trece pe rând și pe nesimțite, a se perinda; (fig.) (despre unități de timp) a trece, a se scurge.
9. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru strecura.

Declinare