← înapoi la căutare

strechea

/streˈke̯a/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din streche.

Definiții

  1. (v.intranz.) (despre animale) a porni în goană, speriat (sau ca speriat) de streche; (fig.) (despre oameni) a se purta ciudat, a da semne de alienație; a înnebuni.

streche

/'stre.ke/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din bulgară стрък (străk).

Definiții

  1. nume dat mai multor specii de insecte foarte vătămătoare pentru animalele domestice:
  2. (și în sintagma strechea vitelor) insectă de mărimea unei albine, cu corpul păros, negru sclipitor, ale cărei larve trăiesc ca paraziți sub pielea vitelor cornute mari, hrănindu-se cu sângele lor (Hypoderma bovis).
  3. (și în sintagma strechea oilor) insectă mare de culoare brună-cenușie, păroasă, care își depune larvele în nările oilor, de unde ajung în sinusurile frunții, producând moartea animalelor (Oestrus ovis).
  4. (și în sintagma strechea cailor) insectă mare de culoare galbenă-brună, păroasă, care își depune ouăle pe corpul sau pe coama cailor, de unde larvele ajung în intestin (Gastrophilus equi).
  5. insectă cu abdomenul oval, cu picioarele păroase, care își depune ouăle pe părul căprioarelor și al cerbilor (Hypoderma diana și actaeon).
  6. neliniște, spaimă provocată animalelor de insectele descrise mai sus.
  7. furie subită, acces de nebunie.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativstrechestreche
genitiv-dativstrecheistrechelor
vocativstrechestrechelor
articulatstrecheastrechele

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică