străpunge

Etimologie

Din latină *extrapungere (= transpungere).

Definiții

1. (v.tranz.) a împunge cu un obiect cu vârf ascuțit, astfel încât vârful (sau întregul obiect) să răzbată în partea cealaltă; p. ext. a ucide sau a răni cu o armă ascuțită.
2. a perfora, a găuri.
3. (fig.) a străbate, a pătrunde, a trece prin ceva.
4. a realiza legătura dintre două lucrări miniere subterane.
5. forma de persoana a III-a singular la prezent pentru străpunge.
6. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru străpunge.

Exemple

• I-a străpuns inima.
• A străpunge frontul.

Declinare

Sinonime: 1: pătrunde, 2: găuri, (înv.) proidi, 3: sparge

Etimologie

Din străpunge.

Definiții

1. forma de persoana a II-a singular la prezent pentru străpunge.
2. forma de persoana a II-a singular la conjunctiv prezent pentru străpunge.