strănicire
/strə.ni'ʧi.re/Etimologie
Din strănici.
Definiții
- acțiunea de a strănici și rezultatul ei.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | strănicire | străniciri |
| genitiv-dativ | strănicirii | strănicirilor |
| articulat | strănicirea | strănicirile |
Din strănici.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | strănicire | străniciri |
| genitiv-dativ | strănicirii | strănicirilor |
| articulat | strănicirea | strănicirile |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică