strănepoată
/strə.ne'po̯a.tə/Etimologie
Din strănepot.
Definiții
- copil al nepotului sau al nepoatei de fiu sau de fiică, considerat în raport cu străbunii lui; copil al nepotului de frate sau de soră, considerat în raport cu părinții unchilor și mătușilor lui.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | strănepoată | strănepoate |
| genitiv-dativ | strănepoatei | strănepoatelor |
| vocativ | strănepoato | strănepoatelor |
| articulat | strănepoata | strănepoatele |