strălucitor
/strə.lu.ʧiˈtor/Etimologie
Din a străluci + sufixul -tor.
Definiții
- care strălucește, care împrăștie lumină; strălucit, lucitor.
- (despre ochi, privire, față) plin de strălucire, expresiv, luminos.
- (despre culori) viu, violent.
- (fig.) fastuos, splendid.