străbunic
/strə.bu'nik/Etimologie
Din stră- + bunic.
Definiții
- străbun.
- strămoș.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | străbunic | străbunici |
| genitiv-dativ | străbunicului | străbunicilor |
| vocativ | străbunicule | străbunicilor |
| articulat | străbunicul | străbunicii |