stolnicel
/stol.ni'ʧel/Etimologie
Din stolnic + sufixul -el.
Definiții
- (în evul mediu, în țara românească și în moldova) dregător domnesc, subaltern al stolnicului, care strângea dijma din pește.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | stolnicel | stolnicei |
| genitiv-dativ | stolnicelului | stolniceilor |
| vocativ | stolnicelule | stolniceilor |
| articulat | stolnicelul | stolniceii |