← înapoi la căutare

stimula

/sti.muˈla/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din franceză stimuler < latină stimulare.

Definiții

  1. (v.tranz.) a face să crească energia, randamentul; a da avânt, a îndemna, a incita, a încuraja.
  2. a mări activitatea unei funcții organice, a activa, a excita un organ, o funcție.
  3. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru stimula.

Exemple

  • Aprecierile lui m-au stimulat să...
  • Îi stimuleze spre noi realizări.
  • Totul îl stimulează să procedeze astfel.
  • Cine vă stimulează în luptă?

Declinare

CazSingularPlural
verbstimulastimulau

Sinonime: 1: excita, activa, îmbia, îmboldi, impulsiona, încuraja, îndemna, (livr.) emula, incita, (grecism înv.) parachinisi, 2: (fig.) împinge, (pop. fig.) înghimpa, mișca, îmbărbăta, încuraja, îndemna, însufleți, susține, (înv.) insufla, mângâia, semeți

Antonime: împiedica, zădărnici

stimul

substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din latină, franceză stimulus.

Definiții

  1. rarstimulent, imbold.
  2. factor care declanșează un proces fiziologic, care excită o activitate fiziologică; excitant.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativstimulstimuluri
genitiv-dativstimululuistimulurilor
vocativstimululestimulurilor
articulatstimululstimulurile

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică