steajăr
/ˈste̯a.ʒər/Etimologie
Din slavă (veche) stežerŭ.
Definiții
- (pop.) par înfipt în pământ în mijlocul unei arii de treierat cu cai, în jurul căruia se înfășoară funia în timpul treieratului.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | steajăr | steajăre |
| genitiv-dativ | steajărului | steajărelor |
| vocativ | steajărule | steajărelor |
| articulat | steajărul | steajărele |