stambol
/stam'bol/Etimologie
Din turcă Istambol „Constantinopol”.
Definiții
- monedă de aur turcească, care a circulat și în țările românești în sec. xVIII.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | stambol | stamboli |
| genitiv-dativ | stambolului | stambolilor |
| vocativ | stambolule | stambolilor |
| articulat | stambolul | stambolii |