stătător
/stə.tə'tor/Etimologie
Din a sta + sufixul -ător.
Definiții
- care stă pe loc, care nu se mișcă, imobil, fix; (în special despre ape) care nu curge.
- (înv.:despre oameni) cu locuința statornică; stabil.
Din a sta + sufixul -ător.
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică