stăruitor
/stə.ru.i'tor/Etimologie
Din a stărui + sufixul -tor.
Definiții
- (adesea adverbial) care stăruie, care insistă; insistent.
- perseverent; neclintit, ferm, tenace.
Din a stărui + sufixul -tor.
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică