stăruire
/stə.ru'i.re/Etimologie
Din stărui.
Definiții
- acțiunea de a stărui și rezultatul ei.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | stăruire | stăruiri |
| genitiv-dativ | stăruirii | stăruirilor |
| articulat | stăruirea | stăruirile |
Din stărui.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | stăruire | stăruiri |
| genitiv-dativ | stăruirii | stăruirilor |
| articulat | stăruirea | stăruirile |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică