verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Definiții
- (v.intranz. și tranz.) (pop.) a peți o fată în numele altcuiva.
- (v.intranz. și tranz.) a rosti orațiile de nuntă; a conduce ceremonia nunții.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | stărostea | stărosteau |
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin
Etimologie
Din slavă (veche) starosta.
Definiții
- conducător al unei corporații, al unei bresle din trecut; (p.gener.) conducător, șef, fruntaș.
- persoană care conducea în trecut (în Moldova) un ținut aflat la marginea țării.
- (reg.) persoană trimisă oficial de un tânăr la părinții unei fete pentru a o cere în căsătorie; pețitor; (p.ext.) persoană care conduce ceremonia nunții.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | staroste | starosti |
| genitiv-dativ | starostei | starostilor |
| vocativ | staroste | starostilor |
| articulat | starostea | starostii |