stăcălire
/stə.kə'li.re/Etimologie
Din stăcăli.
Definiții
- acțiunea de a stăcăli și rezultatul ei.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | stăcălire | stăcăliri |
| genitiv-dativ | stăcălirii | stăcălirilor |
| articulat | stăcălirea | stăcălirile |
Din stăcăli.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | stăcălire | stăcăliri |
| genitiv-dativ | stăcălirii | stăcălirilor |
| articulat | stăcălirea | stăcălirile |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică