stârpitură
/stɨr.pi'tu.rə/Etimologie
Din a stârpi + sufixul -tură.
Definiții
- ființă nedezvoltată, pipernicită, pocită; pocitură, stârpiciune; avorton.
- (pop.) femeie stearpă; animal sterp.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | stârpitură | stârpituri |
| genitiv-dativ | stârpiturii | stârpiturilor |
| vocativ | stârpitură | stârpiturilor |
| articulat | stârpitura | stârpiturile |