stârculeț
/stɨr.ku'leʦ/Etimologie
Din stârc + sufixul -uleț.
Definiții
- diminutiv al lui stârc.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | stârculeț | stârculeți |
| genitiv-dativ | stârculețului | stârculeților |
| vocativ | stârculețule | stârculeților |
| articulat | stârculețul | stârculeții |