verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din spumă (după a fumega).
Definiții
- (v.intranz.) (despre lichide; la pers. 3) a face spume (în urma agitării, a unei reacții etc.); a fi plin de spumă; a spuma.
- (v.intranz.) (despre animale, mai ales despre cai; la pers. 3) a se acoperi de spumă, a face clăbuci la gură; a spuma.
- (v.intranz.) (fig.) a fi exuberant, a clocoti de viață.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | spumega | spumegau |
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Etimologie
Din spumă (după mucegai, putregai).
Definiții
- rarspumă murdară, urâtă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | spumegai | — |
| genitiv-dativ | spumegaiului | — |
| vocativ | spumegaiule | — |
| articulat | spumegaiul | — |