sprijinitor
/spri.ʒi.niˈtor/Etimologie
Din a sprijini + sufixul -tor.
Definiții
- element de construcție care servește să susțină, să proptească ceva.
- ( fig.) persoană care ajută, susține, ocrotește pe cineva sau își dă concursul la ceva.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | sprijinitoare | sprijinitoare |
| genitiv-dativ | sprijinitoarei | sprijinitoarelor |
| vocativ | sprijinitoareo | sprijinitoarelor |
| articulat | sprijinitoarea | sprijinitoarele |