← înapoi la căutare

splendoare

/splen'do̯a.re/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din franceză splendeur < latină splendor.

Definiții

  1. frumusețe fără seamăn (și plină de fast, de strălucire); strălucire, măreție.
  2. (concr.) obiect, ființă, fenomen etc. splendid.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativsplendoaresplendori
genitiv-dativsplendoriisplendorilor
vocativsplendoaresplendorilor
articulatsplendoareasplendorile

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică