← înapoi la căutare

spinteca

/spin.teˈka/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din latină *expanticare (< pantex).

Definiții

  1. (v.tranz.) a despica cu un instrument ascuțit trupul (sau o parte a trupului) unei ființe, printr-o tăietură lungă și adâncă.
  2. (v.tranz. refl. recipr.) a (se) înjunghia, a (se) ucide (prin înjunghiere).
  3. (v.tranz.) a despica un material fibros, metalic etc. în lungul fibrelor, al direcției de orientare a cristalelor etc.
  4. (v.tranz.) (fig.) a străbate spațiul (cu iuțeală).
  5. (v.tranz.) a sfâșia, a rupe (haine, stofe).
  6. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru spinteca.

Declinare

CazSingularPlural
verbspintecaspintecau

spintecă

/ˈspin.te.kə/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din spinteca.

Definiții

  1. forma de persoana a III-a singular la prezent pentru spinteca.
  2. forma de persoana a III-a plural la prezent pentru spinteca.
  3. forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru spinteca.
  4. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru spinteca.

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică