spicui
/spi.kuˈi/Etimologie
Din spic + sufixul -ui.
Definiții
- (v.tranz.) a culege spice din lan; a aduna spicele rămase după secerat.
- (v.tranz.) (fig.) a culege (de ici, de colo), a extrage (materiale documentare) din diferite izvoare (alegând dintr-o cantitate mai mare).
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | spicuea | spicueau |