spicușor
/spi.ku'ʃor/Etimologie
Din spic + sufixul -ușor.
Definiții
- spiculeț.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | spicușor | spicușoare |
| genitiv-dativ | spicușorului | spicușoarelor |
| vocativ | spicușorule | spicușoarelor |
| articulat | spicușorul | spicușoarele |