speluncă
/spe'lun.kə/Etimologie
Din latină spelunca, franceză spélonque.
Definiții
- local public rău famat; bombă.
- (înv.) peșteră, grotă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | speluncă | spelunci |
| genitiv-dativ | speluncii | speluncilor |
| vocativ | speluncă | speluncilor |
| articulat | spelunca | speluncile |