← înapoi la căutare

specula

/spe.kuˈla/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din franceză spéculer < latină speculari. Confer italiană speculare.

Definiții

  1. (v.tranz.) a trage foloasele dintr-o anumită situație, a avea un profit din ceva; a înșela pe cineva (profitând de anumite împrejurări).
  2. a face speculă, a vinde cu suprapreț.
  3. (v.tranz.) a face tranzacții de valori.
  4. (v.intranz. și tranz.) a face speculații.
  5. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru specula.

Exemple

  • A specula o marfă.
  • A specula încrederea cuiva.
  • A specula la bursă.

Declinare

CazSingularPlural
verbspeculaspeculau

Sinonime: 1: negustori, precupeți, trafica, (înv. și reg.) precupi, 2: (înv.) specularisi

specul

substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din latină speculum, franceză spéculum.

Definiții

  1. instrument chirurgical cu care se lărgesc și se examinează (într-o oglindă) anumite cavități ale organismului omenesc.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativspeculspecule
genitiv-dativspecululuispeculelor
vocativspecululespeculelor
articulatspecululspeculele

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică