← înapoi la căutare

specific

/speˈʧi.fik/
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid

Etimologie

Din franceză spécifique.

Definiții

  1. care este propriu, caracteristic unei ființe, unui lucru sau unui fenomen; particular, distinct.
  2. care se raportează la o unitate, la o cantitate (dintr-un material).

specific

/speˈʧi.fik/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Definiții

  1. caracterul propriu, particular, special al cuiva sau a ceva; specificitate, notă distinctivă.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativspecificspecifice
genitiv-dativspecificuluispecificelor
vocativspecificulespecificelor
articulatspecificulspecificele

specifica

/spe.ʧi.fi'ka/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din latină specificare, franceză spécifier.

Definiții

  1. (v.tranz.) a arăta, a menționa, a indica ceva în mod precis.

Declinare

CazSingularPlural
verbspecificaspecificau

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică