spanac
/spa'nak/Etimologie
Din neogreacă σπανάκι (spanáki) < persană اسپناخ (ispanākh).
Definiții
- (bot.) (Spinacia oleracea) plantă erbacee legumicolă cultivată pentru frunzele sale mari, cărnoase, comestibile, de un verde-închis.
- (fam.) lucru banal, fără valoare; fleac.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | spanac | spanacuri, spanace (rar) |
| genitiv-dativ | spanacului | spanacurilor, spanacelor (rar) |
| articulat | spanacul | spanacurile, spanacele (rar) |
Sinonime: 1: (bot.) (reg.) drăgăvii, 2: fleac, bagatelă, nimic, (pop.) vacs