verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din germană sortieren. Confer italiană sortire.
Definiții
- (v.tranz.) a alege, a aranja, a repartiza mărfuri, produse, materiale pe categorii, după calitate, dimensiuni, compoziție etc.; a împărți, a aranja pe sorturi.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | sorta | sortau |
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | sortat | sortate |
| genitiv-dativ | sortatului | sortatelor |
| vocativ | sortatule | sortatelor |
| articulat | sortatul | sortatele |