Etimologie

Din franceză sonore < latină sonorus.

Definiții

1. care produce, prin vibrare, sunete (puternice); care răsună sau face să răsune.
2. (adesea adverbial) care are un sunet plăcut, armonios (și pătrunzător).
3. care amplifică sunetele, care are rezonanță.
4. (despre consoane) care este rostit prin vibrarea coardelor vocale, glota fiind închisă; fonic.
5. (despre filme cinematografice) însoțit de vorbire și de muzică.
6. (fig.) important, cu răsunet, renumit; (p.ext.) pretențios, emfatic.

Definiții

1. partea sonoră a unui film cinematografic sau de televiziune.

Declinare