solstițiu
/solsˈti.ʦju/Etimologie
Din latină solstitium, franceză solstice.
Definiții
- fiecare dintre cele două momente ale anului când Soarele se află la cea mai mare înălțime față de ecuator; datele calendaristice corespunzătoare acestor momente (21 iunie și 22 decembrie), marcând ziua cea mai lungă sau cea mai scurtă din an.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | solstițiu | solstiții |
| genitiv-dativ | solstițiului | solstițiilor |
| vocativ | solstițiule | solstițiilor |
| articulat | solstițiul | solstițiile |