adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid
Etimologie
Din franceză solitaire < latină solitarius.
Definiții
- care se găsește singur; izolat, singuratic.
- (despre locuri) pustiu, neumblat.
- (despre ființe; adesea substantivat) care trăiește sau căruia îi place să trăiască singur, izolat, departe de societate.
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Definiții
- piatră prețioasă (în special diamant de mare valoare) montată singură la o bijuterie (sau ieșind în evidență într-o montură dintr-un grup de pietre mai mici).
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | solitar | solitare |
| genitiv-dativ | solitarului | solitarelor |
| vocativ | solitarule | solitarelor |
| articulat | solitarul | solitarele |