solfatară
/sol.fa'ta.rə/Etimologie
Din franceză solfatare, italiană solfatara.
Definiții
- emanație vulcanică constituită mai ales din vapori de apă, hidrogen sulfurat și bioxid de carbon.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | solfatară | solfatare |
| genitiv-dativ | solfatarei | solfatarelor |
| vocativ | solfatară | solfatarelor |
| articulat | solfatara | solfatarele |