soitar
/sojˈtar/Etimologie
Din turcă soytari.
Definiții
- fiecare dintre cei patru măscărici ai domnilor (fanarioți) din țările românești, care însoțeau pe domn la parade, la petreceri etc.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | soitar | soitari |
| genitiv-dativ | soitarului | soitarilor |
| vocativ | soitarule | soitarilor |
| articulat | soitarul | soitarii |