← înapoi la căutare

societate

/so.ʧi.e'ta.te/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din franceză société < latină societas, -atis.

Definiții

  1. totalitatea oamenilor care trăiesc laolaltă, fiind legați între ei prin anumite raporturi economice.
  2. ansamblu unitar, sistem organizat de relații între oameni istoricește determinate, bazate pe relații economice și de schimb; p. ext. sistem social.
  3. cerc limitat de oameni de prim rang (prin poziție socială, situație materială etc.).
  4. asociație de persoane constituită într-un anumit scop (științific, literar, sportiv etc.).
  5. (comerț) asociație de oameni de afaceri alcătuită pe baza unor investiții de capital, în vederea obținerii unor beneficii comune.
  6. grup de oameni care petrec un anumit timp împreună; tovărășie, companie.

Exemple

  • Opinia întregii societăți.
  • Societate capitalistă.
  • În ce societate se învârte?
  • Iese prima oară în societate.
  • Societate legal constituită.
  • A petrecut ore agreabile în societății ei.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativsocietatesocietăți
genitiv-dativsocietățiisocietăților
articulatsocietateasocietățile

Sinonime: 1: colectivitate, comunitate, obște, (înv.) obștime, 2: orânduire, regim, sistem, 3: ambianță, anturaj, cadru, cerc, lume, mediu, sferă, (înv.) mijloc, (fig.) atmosferă, climat, 4: asociație, (înv.) reuniune, 6: anturaj, companie, tovărășie, (grecism înv.) sinanstrofie

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică