soții
/soˈʦiː/Etimologie
Din soție.
Definiții
- forma de plural nearticulat pentru soție.
- forma de plural articulat pentru soț.
soț
/soʦ/Etimologie
Din latină socius.
Definiții
- bărbat căsătorit considerat în raport cu soția lui.
- (la pl.) cele două persoane de sex opus unite prin căsătorie.
- (înv.) soție, nevastă.
- (pop.) tovarăș, însoțitor; asociat.
- obiect care, împreună cu altul (similar), formează o pereche.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | soț | soți |
| genitiv-dativ | soțului | soților |
| vocativ | soțule | soților |
| articulat | soțul | soții |
Sinonime: 1: bărbat, (pop.) domn, om, român, (înv. și reg.) mărit, soție, (reg.) gospodar, mireaz, (înv.) casnic, căsar, căsaș, căsător, (eufemistic) dânsul (art.), 3: soție, nevastă, 4: aliat, amic, prieten, tovarăș, 5: pereche
Antonime: soție
soție
/soˈʦi.e/Etimologie
Din soț + sufixul -ie.
Definiții
- femeie măritată considerată în raport cu bărbatul ei.
- (înv.) soț, bărbat.
- (pop.) perechea unui animal.
- (pop.) tovarăș, însoțitor; prieten.
- (pop.) soț.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | soție | soții |
| genitiv-dativ | soției | soțiilor |
| articulat | soția | soțiile |
Sinonime: 1: nevastă, (rar) doamnă, (astăzi rar) soață, (înv. și pop.) muiere, (pop.) boreasă, femeie, (înv.) damă, madamă, soț, (fam.) babă, consoartă, jumătate, pereche, (eufemistic) dânsa (art.)
Antonime: soț
șotie
/'ʃo.ti.e/Etimologie
Din ucraineană шутка (šutka).
Definiții
- poznă, năzbâtie, farsă, ghidușie; boroboață, bazaconie.
- șiretlic, vicleșug.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | șotie | șotii |
| genitiv-dativ | șotiei | șotiilor |
| vocativ | șotie | șotiilor |
| articulat | șotia | șotiile |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică