smoc
/smok/Etimologie
Din sârbocroată smotak.
Definiții
- mănunchi de păr sau de pene pe care îl au unele animale pe urechi, pe cap, la coadă etc.
- cantitate de fire (de păr, de lână, de iarbă etc.) care se poate prinde sau smulge deodată cu mâna sau (de către animale) cu gura.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | smoc | smocuri |
| genitiv-dativ | smocului | smocurilor |
| vocativ | smocule | smocurilor |
| articulat | smocul | smocurile |