slujitorime
/slu.ʒi.to'ri.me/Etimologie
Din slujitor + sufixul -ime.
Definiții
- (colectiv) mulțime de slujitori; totalitate a slujitorilor.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | slujitorime | — |
| genitiv-dativ | slujitorimii | — |
| vocativ | slujitorime | — |
| articulat | slujitorimea | — |