sintaxă
Etimologie
Din franceză syntaxe < latină syntaxis.
Definiții
- parte a gramaticii care studiază funcțiile cuvintelor și ale propozițiilor în vorbire și care stabilește regulile de îmbinare a cuvintelor în propoziții și a propozițiilor în fraze.
- parte a logicii simbolice care constituie expunerea derivării expresiilor logice.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | sintaxă | sintaxe |
| genitiv-dativ | sintaxei | sintaxelor |
| vocativ | sintaxă | sintaxelor |
| articulat | sintaxa | sintaxele |