sinecdocă
/si.nek'do.kə/Etimologie
Din latină synecdoche.
Definiții
- figură de stil care constă în extinderea sau restrângerea sensului unui cuvânt, substituindu-se denumirea întregului cu denumirea unei părți a acestuia și invers.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | sinecdocă | sinecdoce |
| genitiv-dativ | sinecdocei | sinecdocelor |
| articulat | sinecdoca | sinecdocele |