sincrotron
/sin.kro'tron/Etimologie
Din franceză synchrotron.
Definiții
- (fiz.) accelerator de electroni folosit în fizica nucleară, în care electronii sunt accelerați întâi de un câmp magnetic variabil în timp, iar apoi de un câmp electric alternativ.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | sincrotron | sincrotroane |
| genitiv-dativ | sincrotronului | sincrotroanelor |
| vocativ | sincrotronule | sincrotroanelor |
| articulat | sincrotronul | sincrotroanele |