sincroniza
/sin.kro.niˈza/Etimologie
Din franceză synchroniser.
Definiții
- (v.tranz.) a face ca două sau mai multe acțiuni, fapte sau evenimente, fenomene etc. să se petreacă în același timp.
- a efectua operațiile necesare pentru ca o mașină sincronă să fie adusă în stare de a funcționa în paralel cu o rețea electrică de curent alternativ.
- a realiza într-un film concordanța dintre imagine și sunet; a efectua montarea sincronă a benzii de imagine cu banda de sunet corespunzătoare.
- forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru sincroniza.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | sincroniza | sincronizau |
Antonime: desincroniza