sincroniza
/sin.kro.niˈza/verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din franceză synchroniser.
Definiții
- (v.tranz.) a face ca două sau mai multe acțiuni, fapte sau evenimente, fenomene etc. să se petreacă în același timp.
- a efectua operațiile necesare pentru ca o mașină sincronă să fie adusă în stare de a funcționa în paralel cu o rețea electrică de curent alternativ.
- a realiza într-un film concordanța dintre imagine și sunet; a efectua montarea sincronă a benzii de imagine cu banda de sunet corespunzătoare.
- forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru sincroniza.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | sincroniza | sincronizau |
sincronizați
/sin.kro.niˈzaʦʲ/adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid
Etimologie
Din sincronizat.
Definiții
- forma de masculin plural pentru sincronizat.
sincronizați
/sin.kro.niˈzaʦʲ/verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din sincroniza.
Definiții
- forma de persoana a II-a plural la prezent pentru sincroniza.
- forma de persoana a II-a plural la conjunctiv prezent pentru sincroniza.
- forma de persoana a II-a plural la imperfect pentru sincroniza.
- forma de persoana a II-a plural la imperativ pentru sincroniza.