← înapoi la căutare

sincopă

/sin'ko.pə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din franceză syncope.

Definiții

  1. încetare subită (momentană sau definitivă) a funcției inimii, cu întreruperea respirației și pierderea sensibilității și a mișcărilor voluntare.
  2. (muz.) efect ritmic, cu caracter dinamic, obținut prin mutarea accentului unei măsuri de pe timpul tare pe cel slab anterior.
  3. fenomen fonetic care constă în dispariția unei vocale sau a unui grup de vocale neaccentuate între două consoane ale unui cuvânt.
  4. rarîntrerupere, pauză.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativsincopăsincope
genitiv-dativsincopeisincopelor
vocativsincopăsincopelor
articulatsincopasincopele

sincopa

/sin.koˈpa/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din sincopă.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru sincopă.

sincopa

/sin.koˈpa/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din franceză syncoper, confer sincopă.

Definiții

  1. (v.tranz. și refl.) a face să sufere sau a suferi o sincopă.

Declinare

CazSingularPlural
verbsincopasincopau

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică