silvan
/sil'van/Etimologie
Din latină silvanus, franceză sylvain.
Definiții
- fiecare dintre divinitățile romane considerate drept protectoare ale pădurilor, imaginate cu o față bestială, cu corpul păros și cu picioare și coarne de țap.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | silvan | silvani |
| genitiv-dativ | silvanului | silvanilor |
| vocativ | silvanule | silvanilor |
| articulat | silvanul | silvanii |