siliciu
/si'li.ʧju/Etimologie
Din franceză silicium.
Definiții
- (chim.) element chimic, metaloid, cristalizat sau amorf, cu proprietăți asemănătoare cu ale carbonului, care se găsește în natură sub formă de silice sau de silicați și se folosește în metalurgie pentru a da duritate și rezistență aliajelor fierului și la fabricarea semiconductoarelor, cu numărul atomic 14 și simbolul Si.
- (defectiv de plural) mineral care conține siliciu.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | siliciu | — |
| genitiv-dativ | siliciului | — |
| vocativ | siliciule | — |
| articulat | siliciul | — |