sfărâma

Etimologie

Din prefixul s- + a (se) fărâma.

Definiții

1. (v.tranz. și refl.) a (se) sparge, a (se) desface în bucăți mici; a (se) fărâmița, a (se) zdrobi.
2. (v.tranz. și refl.) (fig.) a (se) destrăma, a (se) spulbera, a (se) împrăștia, a (se) risipi.
3. (v.tranz.) a omorî, a distruge, a nimici.
4. (v.refl.) (fig.) a se zbate, a se chinui, a se strădui să...

Declinare

Etimologie

Din sfărâma.

Definiții

1. forma de persoana a III-a plural la imperfect pentru sfărâma.