sfărâmare
/sfə.rɨ'ma.re/Etimologie
Din sfărâma.
Definiții
- acțiunea de a sfărâma și rezultatul ei.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | sfărâmare | sfărâmări |
| genitiv-dativ | sfărâmării | sfărâmărilor |
| articulat | sfărâmarea | sfărâmările |
Din sfărâma.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | sfărâmare | sfărâmări |
| genitiv-dativ | sfărâmării | sfărâmărilor |
| articulat | sfărâmarea | sfărâmările |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică