sfâșiere
/sfɨ.ʃiˈje.re/Etimologie
Din a sfâșia.
Definiții
- acțiunea de a sfâșia și rezultatul ei; sfâșietură.
- locul unde s-a sfâșiat ceva; spărtură, gaură; sfâșietură.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | sfâșiere | sfâșieri |
| genitiv-dativ | sfâșierii | sfâșierilor |
| vocativ | sfâșiere | sfâșierilor |
| articulat | sfâșierea | sfâșierile |