sfârcâit
Etimologie
Din a sfârcâi.
Definiții
- (reg.) faptul de a sfârcâi.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | sfârcâit | sfârcâite |
| genitiv-dativ | sfârcâitului | sfârcâitelor |
| vocativ | sfârcâitule | sfârcâitelor |
| articulat | sfârcâitul | sfârcâitele |
Din a sfârcâi.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | sfârcâit | sfârcâite |
| genitiv-dativ | sfârcâitului | sfârcâitelor |
| vocativ | sfârcâitule | sfârcâitelor |
| articulat | sfârcâitul | sfârcâitele |
Din a sfârcâi.
Confer a smârcâi.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | sfârcâea | sfârcâeau |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică